ROMA...
Orașul care m-a făcut să trăiesc într-un film, fie că vorbim despre „To Rome with love”, „La dolce vita”, „Roman Holiday”, „La Grande Belleza” sau...
„Măriuca în Roma”
2.05.2022
Studentă la Istoria Artei. Final de pandemie. Bani strânși pentru o călătorie, acum posibilă...desigur, Roma. Știam despre cozile infernale de la muzee, despre îmbulzeala din fața celebrelor piese de artă, știam despre drumul sinuos dintre biletele online și intrarea efectivă în galeriile de artă dar, cu toate acestea, mă încăpățânam să visez cum pot sta minute în șir în fața unei opere de artă, încercând să analizez detalii, să găsesc simboluri, să caut perspectiva optimă, după ce, în prealabil, achiziționasem un bilet de la intrarea într-o galerie descoperită întâmplător, în timp ce savuram un cappuccino...
Vis... Realitatea? Mai realitate decât cea pe care o știam... niște schimbări legislative de ultim moment (detaliile sunt nerelevante) mi-au îngreunat accesul la obiectivele pe care doream să le vizitez. O puteam face cu niște eforturi suplimentare, dar am hotărât (ce-i drept, sub imperiul impulsivității) să descopăr alte perspective asupra orașului.
Roma este mai mult decât un oraș în care, oriunde întorci privirea, dai cu ochii de artă, în toate formele ei. Roma este un SENTIMENT, este istoria din fiecare bucățică de cărămidă. Roma este despre toți oamenii care îi dau viață, despre piețe și piațete pline de zarvă, despre claxoane care se aud în orice intersecție, despre îndrăgostiți care caută locul perfect pentru a-și imortaliza iubirea, despre grupuri de turiști care urmează un semn al ghidului ca o legiune disciplinată, despre cei care nu se pot hotărî ce sortiment de gelato să aleagă... Roma este suma aromelor din Trastevere, este de culoarea Campari-ului, dar are savoarea unui Moscato d'Asti, servit rece, într-o după-amiază toridă.
Totul se transformă la Roma, atât timp cât te lași pătruns de povestea și de magia orașului. Fiecare colț de străduță, sutele de fântâni arteziene împodobite cu sculpturi superbe, bisericile - mai mari sau mai mici - în care te poți adăposti de ploaie, de soarele arzător sau de forfota străzii, reculegându-te pentru câteva minute, aproape orice balconaș al unui bloc cărămiziu, fiecare grădină înmiresmată poate crea cadrul ideal pentru o scenă de film. În fapt, Roma îți dă șansa să te transpui în mai multe filme sau să creezi, chiar tu, propriul scenariu.
Evident că primele scene care îți vin în minte când treci pe lângă Colosseum, sunt cele din Gladiatorul, mai ales dacă te lupți, într-o zi fierbinte de iulie, cu ceilalți "gladiatori", dornici să viziteze acest edificiu impresionant. Poate că n-ar fi atât de rău să alegi varianta unei plimbări nocturne in zona Colosseum-ului (superb luminat), putând admira măreția acestuia și din exterior sau să alegi una dintre băncile din zonă pentru a-l admira și a găsi câteva momente în care să citești despre el sau despre Arcul lui Constantin cel Mare.
După mai bine de două milenii, care ne despart de construirea centrului civilizației romane, zona Forului Roman te transpune în Antichitate și te poartă prin istorie. Pentru o perspectivă amplă asupra zonei și pentru câteva momente de liniște în care să-ți schițezi scenariul de film, recomand bistroul de pe acoperișul Hotelului NH Collection Roma Fori Imperiali, care îți permite, dacă întorci capul spre stânga să fii cu două mii de ani în urmă, dar dacă-l întorci spre dreapta să te afli la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea, pentru că observi grandiosul Monument Național al lui Vittorio Emanuele II, situat în superba Piazza Venezia. Dacă nu ai dispoziție pentru filmul tău, atunci poți vedea Piazza Venezia prin ochii lui Woody Allen care, în scena de început a filmului To Rome with love, surprinde vibrația zonei.
Dacă preferi un film clasic, poți recrea, la Roma, oriunde și oricând, scena în care Audrey Hepburn mănâncă cu poftă o delicioasă înghețată, dar ca să fii în filmul lui William Wyler, trebuie să faci acest lucru pe Treptele Spaniole. Nu aș sfătui pe nimeni să încerce, însă, recreerea scenei din La Dolce Vita, în care Anita Ekberg intră cu grație în Fontana di Trevi, fântână barocă, supravegheată de Neptun, dar foarte bine păzită și de polițiști, după 62 de ani de la filmarea scenei.
Chiar dacă Paolo Sorrentino prezintă în La Grande Bellezza viața elitelor din Roma, la care, în calitate de turiști, nu avem acces, putem alege să ne regizăm propria scenă din Gradina cu Portocali, un loc minunat din care poți asista la spectacolul vieții, văzând Roma de sus, și la spectacolul naturii oferit de unul dintre cele mai frumoase apusuri pe care le-am trăit.
Indiferent de filmul ales, vă doresc să ajungeți la Roma, să vizitați cât mai multe, dar mai ales, vă doresc, să SIMȚIȚI Roma, să vă bucurați de fiecare senzație trăită, să vă creați amintiri din imagini, sunete, mirosuri, să vă pierdeți pe străduțele înguste, să mâncați în Trastevere, să savurați cea mai bună înghețată din lume, să dansați, să vă fericiți cu muzica și cu zarva de pe podurile ce traversează Tibrul, să vă încărcați cu magia romană!
„În Roma, fă-o cum o fac romanii”!
